Care mai ai un pet?

Aveam si io un loc unde mergeam sa ma relaxez. Un loc cu verdeatza, copaci multzi si umbra deasa. Ii foarte fain. Adica o fost…pana azi. S-o intamplat ca o dat umpic caldura si o inceput sa iasa romanii la picnicuri, ca deh, ii duminica. Da’ asta n-ar fi o problema. Ca asa cum ma relaxez io, se poate relaxa si altcineva. Ii frumos sa-ti iei o patura cu tine, s-o trantesti pe iarba si apoi sa stai…numa sa stai. Facem abstractie de babutzele in costum de baie care-o aparut la plaja acolo. Am fost dispus sa inchid ochii chiar si la o babutza in chilotzi si sutien. Sa zicem ca Dumnezo ne-o lasat goi, si cu divinitatea nu te pui. Da mi-o venit sa-mi dau pumni in cap cand am vazut ce-o lasat lumea dupa ea. De la peturi la pungi de chipsuri, hartii, ziare, servetzele , copaci umezi la baza si inapoi la peturi. Se pare ca peturile is gunoiu’ suprem. Peturi peste tot. Peturi la copaci, peturi in tufe, sau chiar in mijlocu’ campului. Frumos ne sta! Cum nu ne doare gura sa facem scandal ca n-avem o tzara curata, si in acelasi timp nici inima cand terfelim in asa hal un loc asa de frumos. Daca n-ar fi fost cosuri de gunoi in apropiere mai intelegeam, da parca nici asa. Refuz sa inteleg asa un mod de gandire. Ganditi-va ca ma duc io cu trupa de luzari de pa Electrolizei la voi acasa, si va las mol pa covor, hartie igienica pa gresie, si poate va mai si inmoaie Unguru’ fatza de masa in bere. No, nu va suparatzi? Ca io m-as supara. Ne ridicam sus si tare sa facem scandal ca primaria nu se ocupa de curatenia orasului. Pai care curatenie oameni buni? Ca nici Dumnezo nu poate tzine pasu cu cata mizerie face romanu’! Si am observat ca de cand o aparut cuvantu’ “biodegradabil”, ii un rahat pa care-l mesteca toata lumea. Mai vezi cate-un ceacanau aruncand pe jos o coaja de banana, si cand te uiti urat la el iti raspunde: “ce ba, ii biodegradabil!”Da? Pai daca-i biodegradabil, atunci de ce nu-l arunci tu la tine acasa, pe covor?! Cum ne asternem, asa si dormim…asa ca parca nu ma mai mir cand vad gunoi. Ma mir cand vad curatzenie!